scurt

Aseara mergeam linistita cu troleul. m-am apropiat de usa ca urma sa cobor si mi-am adus aminte de un sms pe care nu il mai trimisesem. m-am pus sa il scriu, lucru care a generat o adevarata panica pt o doamna respectabila si in varsta. la inceput am crezut ca nu vorbeste cu mine, dar apoi am realizat ca mie voia sa imi impartaseasca oful ei si sa ma scoata din ghearele tehnologiei.

sub emotia socului nu am putut retine tot ce mi-a spus, dar voi incerca sa redau ideile de baza, pentru ca multi tineri ca mine sa poata beneficia de astfel de sfaturi intelepte.

“da, ca nu va mai luati nasul din telefoane, nu va mai uitati si voi la peisaj (erau geamurile aburite) de exemplu ce frumos ploua afara (eu fiind uda leoarca), un colt de cer (no comment). Da, ca numai asta mai vedeti, va ataca creierul si va face sa umblati cu ele si mai mult, nu mai sunteti oameni, ci masini!”

am coborat, inca surprinsa, noroc ca aveam anestezie si nu puteam sa vorbesc ca probabil s-ar fi gandit a doua oara tanti inainte sa se lanseze in apologia pastoritului si transhumantei…

si m-am dus acasa si am luat o clipa de liniste sa reflectez la cele spuse. si cum nu aveam net, mi-am fumat tigara jucandu-ma nfs pe telefon.