scurt

pe principiul nu am o viata, dar scriu despre asta si ce se intampla in concediu ramane in concediu, am ajuns si la carrefour. mai rar sa ajungi la carrefour cu scopul de a cumpara un balansoar de gradina pentru interior.

si al doilea principiu, ultimul sosit, doar balansoarul expus servit.

doamna de la raion, foarte de treaba, ne asigura ca se rezolva, vin baietii, il demonteaza imediat, impacheteaza si e gata de dus la masina in doi timpi si trei miscari. suna prin statie, dispare putin. pregatim hormonii pentru minim trei baieti tipul marinar bronzat si muschi care fac sa sara capsele de la salopeta. hormonii sunt dezamagiti, baietii sunt o colega de-a doamnei, mica si firava, cu multe chei in mana. uuh?

macar mi-am trait o mini fantezie, sa simti ca locuiesti intr-un hypermarket, dupa ce m-am leganat o vreme pe toate balansoarele, inclusiv cel de lux am zis ca e rost de pus mana la treaba, tusti printre raioane cautand cheia potrivita pentru piulita potrivita, tusti inapoi demontand balansoarul, oare o sa mai stim care bucata unde vine?

cu ocazia asta am mai creat si alte mini fantezii printre clientii care se opreau sa admire cum doua doamne carrefour cu doua domnisoare bronzate demonteaza in patru labe suruburi si saibe. uuh! mai putin si ceream prin statie mai multa vaselina la raionul 5! uu!

totul e bine cand se termina cu un balansoar montat, zic eu. ah, era buna de viral toata faza.