scurt


deci da
April 19, 2010, 10:54 am
Filed under: work, _____


si ce cap frumos rasare? un nou cap de acuzare!
April 7, 2010, 9:21 am
Filed under: _____

vi-l mai aduceti aminte pe dl B***a, cel cu 3 urmariri generale si pe la Jilava din cand in cand, care m-a lasat fara curent intr-o saptamana de vara pana-n seara? (pe scurt, aici)

Ei, Gheorghita, asta-i pentru tine! Da. Intr-o dupa amiaza linistita din timpul saptamanii,  se aude interfonul (am mentionat ca l-au reparat dupa 7 ani de nefunctionare?). asa, si? sa sune, nu mi-am comandat nimic, sa mai sune.

Dupa vreo 5 se aud batai in usa. ete na, cu colinda nu mai sunt, aia de la curent nu mai bat la usa de cativa ani, ce naiba. nu ma ridic, nu-i treaba mea. Dupa vreo 10 se aude usa + bataie disperata in usa mea, si vizavi la fel. Eh na. Deschid, colega de apartament tremuranda, politia, politia. eh na? prima reactie, inchid usa la camera, gandindu-ma ca vezi ce se intampla daca raspunzi la interfon neintrebata? dupa care ma gandesc, sunt nevinovata, ba chiar si inocenta, cum demonstrez, aoleu, stai ca nu mi-a zis inca, hai sa vedem.

si dupa fata ma intreaba: il cunosti pe dl B***a? primul gand, sunt complice, aoleu, stai, la ce? poate trebuia sa trimit mandatele alea de unde au venit?

nici pe departe. Dl B***a luase tramvaiul in Arad, fara bilet, si dragii politisti din Arad s-au gasit sa vina ei pana in Bucu sa ii inmaneze personal procesul verbal rozaliu pe care l-a semnat cu “nu declar nimic”.

nici criminalii nu mai sunt ce-au fost.



trenul slabiciunilor
April 3, 2010, 10:20 am
Filed under: din tren, _____

pentru ca da, face 13 ore, si costa cat avionul. si da, aici eu sunt fraiera. trecem peste.

cand mergi singura cu trenul esti foarte vulnerabila. si parca simti nevoia sa fii draguta cu cei care nu merg singuri. ajunsa la locul meu, un baiat dragut ma roaga frumos daca nu fac schimb de loc cu el, ca vrea sa stea langa prietena lui. ok, locul era in acelasi vagon, ma duc, pac, locul ocupat.

aveti aici? nuu, dar daca nu va deranjeaza, nu putem sa facem schimb? ca vreau sa stau cu prietenii mei. fie, unde e locul? ajung, mai fac schimb de vreo 2 ori, si ajung in cel mai imposibil scaun din tren, probabil, si anume cel de langa un baietel cu viermisori in da. si acum, ce drec sa mai fac? sa ma intorc la prima veriga din lant? sa ma duc inapoi la ultimul care nu mai stiu deja cu cine voia sa stea, care mi-a si carat rucsacul si a avut grija sa-l monteze bine de tot sus ca nu cumva sa ma razgandesc. aaaaa!

apogeul a fost la craiova, cand un tip dubios ma trezeste sa ma intrebe daca am loc acolo, aaaa, cum dracu ii explici ca locul tau e peste tot numai acolo nu? noroc ca avea de fapt alt vagon, ca ma si vedeam cautand toate verigile si negasindu-le pana dimineata.

bine ca n-o s-o patesc si la cuseta, ar fi culmea sa fie ca la mezat, asa. schimb miros de sosete cu sforaitor, perfect pentru oameni cu casti! avem un baiat dragut si un copil nelinistit, puneti in balanta avantajele, il iau! il iau! nu, eu vreau sa dorm cu cristi, eu cu paul, eu cu andreea, hai mai da-va undeva.

oricum, in ciuda zvonurilor pe care le-am lansat inainte de plecare, trenul bucuresti timisoara nu mai e atat de smecher incat sa n-aiba nevoie de sine. deci faza in care te trezeau noaptea si te bagau in troscoleta la drobeta pica, acum doar ocoleste pe la mama naibii si atat. ce dezamagire pentru oamenii cautatori de povesti de tren… va trebui sa ma multumesc cu atat, si cu copilu cu viermisori, care s-a foit toata noaptea si caruia probabil i-am facut o ciuda enorma ca am dormit incontinuu. din nou, multumesc bryson!